Decebal Rex, Chipul lui Decebal sau Decebal Regele sunt câteva din numele primite de sculptura monumentală realizată pe malurile Dunării între localitățile Eșelnița și Dubova, nu foarte departe de orașul Orșova. Este o imagine surpinzătoare ce pare mai degrabă ruptă din istoria neamului decât din trecutul apropiat al inițiatorului ei. Un monument ce ne aduce mai aproape de cel mai cunoscut rege dac al tuturor timpurilor și o atracție turistică unică în Europa.
Autorul moral al acestei lucrări și finanțatorul ei a fost omul de afaceri și istoricul Iosif Constantin Drăgan, un pasionat de istoria României și în special de perioada dacică. Pentru el a fost important să lasă în urma sa un monument care să amintească de măreția de odinioară a acestei națiuni și de regele Decebal, ce care s-a luptat chiar și cu romanii pentru a-și păstra independența. Iar locul în care a ales ca acest monument să fie sculptat în stâncă este cu atât mai sugestiv pentru mesajul ce se dorește a fi transmis.
Decebal Rex, de la idee la monument
Decebal Rex este cea mai mare sculptură în stâncă de pe teritoriul european, măsurând 55 de metri în înălțime și nu mai puțin de 25 în lățime. Astfel, deși nu pare la prima vedere, opera de artă este cu doar șase metri mai mică decât vestita Statuie a Libertăți și și doar cu opt sub cea a faimosului Cristo Redentor din Rio. Dar la un monument în care s-au investit peste un milion de dolari și zece ani de muncă, nu comparațiile contează ci ceea ce rămâne la final.
Pentru sculptura Decebal Rex a fost aleasă una dintre cele mai pitorești zone de pe cursul românesc al Dunării: Cazanele Mici, o locație incredibil de frumoasă unde apa Dunării curge printre stânci și păduri dese, parcă asemenea vremurilor în care Decebal era rege. În plus, tot aici, Dunărea mai înregistrează un record cu cea mai mare adâncime la 120 de metri. A fost locul ales de Constantin Drăgan dar după cum veți vedea în continuare, munca la sculptură a fost orice altceva decât lipsită de provocări.
În total, echipa de alpiniști/sculptori ce au lucrat vreme de o decadă la realizarea Chipului lui Decebal, a numărat 12 oameni, conduși de sculptorul Mario Galeolti, un italian care a înțeles ce își dorește Drăgan să facă. Doar că proiectul în sine era groaznic de dificil de realizat. Singura soluție de aducere a materialelor era pe calea apei, iar mai apoi în ruccsaci până la poalele sculpturii de unde sculptorii agățați de corzi bine prinse deasupra chipului de rege, trebuiau să le urce la nivelul la care lucrau.
La ciocan pneumatic, la șpiț și chiar la baros, piatra a acceptat cu greu să își dezvăluie chipul. Până în 2004, sculptorii s-au luptat cu vremea, cu soarele nemilos și cu viperele ce stau ascunse în această zonă, reușind imposibilul. Iar la baza acestei opere de artă a fost scris DECEBAL REX DRAGAN FECIT, adică Regele Decebal – realizată de Drăgan. Astfel, Iosif Constantin Drăgan și-a scris numele în istorie însă a mai reușit o performanță.
Vis-a-vis de sculptura Decebal Rex, pe malul sârbesc al Dunării, există o placă pusă acolo chiar de împăratul Traian. Tabula Traiana, alături de alte plăci similare, trebuia să marcheze victoriile și drumul plin de reușite al împăratului Traian prin această zonă. Doar că acum, Chipul lui Decebal veghează semeț, arătând că dacii nu au fost învinși cu adevărat niciodată.
