Alba Iulia este unul dintre cele mai pline de istorie orașe din țară dar și reședința de județ a județului Alba. Iar pentru o scurtă perioadă, localitatea a fost chiar capitala întregii țări în timpurile lui Mihai Viteazul. Dar lucrul pentru care Alba iulia și-a câștigat cu adevărat un renume este Marea Adunare de la 1 decembrie 1918 care a consființit unirea Transilvaniei și a Banatului cu restul țării. Și tot aici, doar câțiva ani mai târziu în 1922, erau încoronați Regele Ferdinand I și Regina Maria ca și conducători ai României Mari.
Pe vremea dacilor, acum unde azi este Alba Iulia, exista o localitate pe nume Apoulon. Mai târziu, fortificația a fost preluată de romani care au redenumit-o Apulum și au extins-o considerabil. Mai târziu, orașul reapare sub numele de Alba Iulia iar în maghiară i se spune Gyulafehérvár adică Cetatea Albă a lui Gyula. Căci aici se dezvoltă un întreg centru administrativ din care Regatul Ungariei poate controla Transilvania.
La 1599, Mihai Viteazul înfăptuiește prima unire a românilor, intrând triumfător în cetate pe care o stabilește ca și capitală a tuturor românilor. Însă, din păcate, prima unire nu a durat decât aproape un an. Dar asta nu a însemnat că eforturile românilor nu au avut un efect. Alba Iulia a devenit în mintea tuturor un simbol al unității.
Trei secole mai târziu, la 1 decembrie 1918, orașul a revenit din nou în centrul atenției tuturor celor ce se numeau români căci aici s-au adunat reprezentanți din toate provinciile românești. Și astfel s-a proclamat unirea Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului cu restul țării în ceea ce s-a numit România Mare.
Marea Unire de la Alba Iulia
Au fost două motive pentru care Alba Iulia a fost aleasă ca loc de întâlnire pentru oameni din toate colțurile țării, dornici de unire între granițele unei singure națiuni. Mai întâi, a contat foarte mult că aici și-a ales capitala și Mihai Viteazul atunci când a înfăptuit unirea de la 1 noiembrie 1599, acesta apărând la porțile cetății însoțit de un important alai. Apoi, tot aici, în cetatea Alba Iulia, și-au înfruntat martiriul Horia și Cloșca în 1784 fiind trași pe roată.
Și pentru a marca odată în plus importanța pe care Alba Iulia avut-o în istoria neamului, pe 15 octombrie 1922, Regele Ferdinand și Regina Maria erau încoronați în fața Catedralei Reîntregirii în fața și în uralele a mii de oameni din toate colțurile țării.
Este evident că Alba iulia, principala zonă turistică are puternice legături cu istoria. Este vorba de Cetatea Alba Carolina, o fortăreață în stil Vauban cu nu mai puțin de 7 bastioane. Fortificația a fost ridicată între 1716 și 1735 după schițele și desene arhitectului de origine italială Giovanni Morando Visconti. Iar ceea ce a rezultat la final a fost cea mai impresionantă cetate pe care Sud-Estul Europei o văzuse până atunci. În interiorul cetății se află o sumedenie de obiective ce trebuie vizitate neapărat:
Catedrala Reîntregirii este o biserică superbă, ridicată în același stil bizantin ca și alte biserici din Țara Românească și a fost finalizată în septembrie 1922. Însă pentru a aminti de primul întregitor de țară, ea a primit hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Și dacă regimul comunist a încercat să ascundă sub o mână de vopsea chipurile lui Ferdinand și a reginei Maria, azi ele sunt restaurate iar evenimentul ce a avut loc aici este amintit în fiecare an.
Nu la foarte multă vreme după finalizarea bisericii, în curtea ei, Regele Ferdinand și Regia Maria au fost încoronați ca suverani a ceea ce, acum era România Mare. Totuși, pentru că Ferdinand era de religie catolică, încoronarea nu a avut loc în biserică iar coroana de oțel a ținut să și-o pună singur pe cap, după care a încoronat-o și pe soția sa, de această dată cu o coroană de aur.
Palatul Principilor din Alba Iulia a fost construit tot în cadrul cetății, lucrările la ridicarea lui începând din secolul XV. Aici și-au avut reședința majoritatea principilor transilvăneni chiar dacă clădirea avea inițial un cu totul alt scop, fiind gândită a fi capitul episcopal, locul oficial de unde ar fi urmat să se redacteze și autentifice toate actele oficiale…un fel de notariat. Dar dacă din secolul al XVi-lea a servit ca reședință princiară, între 1599 și 1600, Palatul Principilor din Alba Iulia a fost folosit ca reședință a domnitorului Mihai Viteazu, atunci când orașul fusese transformată în capitală a Țărilor Române.
O altă biserică impozantă este catedrala Romano-Catolică din oraș, care la rându-i (întâmplător sau nu) poartă tot hramul sfântului Mihail. Aici, în nava de Sud a bisericii este înmormântat Ioan de Hunedoara, în timp ce fiul său se găsește în nava de Nord. Iar cât privește dimensiunile clădirii, acestea reprezintă un adevărat record pentru România: Catedrala Sfântului Mihail din Alba Iulia este cea mai…lungă catedrală din țară și în același timp cea mai veche.
Și dacă vă plac cărțile, nu ar strica să vă opriți jumătate de oră la Biblioteca Batthyaneum, care poartă numele celui ce și-a donat colecția personală pentru deschiderea ei. Este vorba de cărțile episcopului Ignațiu Batthyány, circa 18.000 de volume ca număr, multe dintre ele foarte rare, la care în timp s-au mai adăugat încă 32.000 care în total formează colecția de azi a bibliotecii. Printre cele mai valoroase titluri de aici se numără prima ediție a Operei lui Homer, Historiae Romanae Decades scrisă de Titus Livius și publicată în 1469 sau Epistulae Heroides al cărei autor este poetul Ovidiu.
Alte obiective de mare interes în Alba Iulia sunt celula revoluționarilor Horea, Cloșca și Crișan, Obeliscul ridicat în memoria lor, Universitatea 1 Decembrie, Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, biserica de lemn ctitorită de voievod sau monumentul lui Avram Iancu.
Dincolo de aceste considerente istorice, Alba Iulia este unul dintre cele mai frumoase orașe ale țării, cu oameni primitori și deschiși către vizitatori, așa cum sunt de altfel majoritatea celor din Vestul țării. Orașul dispune de suficiente locuri de cazare și cu excepția începutului de decembrie când aici se organizează manifestări festive, urbea este liniștită.
