Cimitirul Vesel de la Săpânța

Cimitirul Vesel de la Săpânța

Nicăieri în lume nu veți mai descoperi un loc asemănător cu Cimitirul Vesel de la Săpânța, un loc unde moartea nu este privită cu tristețe ci mai degrabă cu o notă de bucurie. Un loc unde fiecare își găsește locul în cele din urmă alături de o cruce frumos colorată și eu epitaf ce îl va ajuta să rămână mereu în mintea consătenilor săi.

Cimitirul Vesel de la Săpânța, cruci vopsite în albastru de Săpânța
Cimitirul Vesel de la Săpânța, cruci vopsite în albastru de Săpânța

Cunoscut la nivel mondial pentru picturile naive de pe cruci dar și pentru scurtele texte rimate ce prezintă viața celor decedați, Cimitirul Vesel de la Săpânța este anual vizitat de mii de turiști veniți aici chiar și de pe alte continente. Și de ce nu ar veni de vreme ce doar aici, în Maramureș, credința, arta populară și umorul specific țăranului român au fost îmbinate într-un mod atât de armonios și de frumos.

Mulți cunoscători ai artei populare, consideră că Cimitirul Vesel de la Săpânța este de fapt un soi de muzeu al satului în aer liber, căci dacă în Muzeul Satului de la București putem admira doar niște case din diverse zone ale țării, aici avem ocazia să pătrundem mai adânc în tradițiile și obiceiurile locului, să le descoperim credința și să înțelegem că pentru țăranul român, moartea fost mereu o trecere și nicidecum o încheiere.

Cimitirul Vesel de la Săpânța, veselia reîntâlnirii
Cimitirul Vesel de la Săpânța, veselia reîntâlnirii

Cum a început Cimitirul Vesel de la Săpânța

Primele cruci ornate cu picturi naive și modele populare au fost introduse aici în jurul anului 1935 de meșterul Stan Ioan Pătraș căruia, mai târziu, i s-a alăturat și Dumitru Pop Tincu, ucenicul și continuatorul muncii sale. Însă mare parte din farmec nu îl au picturile cât textele scrise pe cruci…

Cimitirul Vesel de la Săpânța, necrologul lui Stan Ioan Pătraș
Cimitirul Vesel de la Săpânța, necrologul lui Stan Ioan Pătraș

…aproape mereu la persoana I și compuse în rime simple, epitafurile ce tronează pe fiecare cruce din Cimitirul Vesel de la Săpânța, sunt de fapt auto-ironizări sau mici rezumate din viața celor ce se odihnesc sub ele.

Cimitirul Vesel de la Săpânța, mormântul lui Grigore Pop
Cimitirul Vesel de la Săpânța, mormântul lui Grigore Pop

Crucile folosite în Cimitirul Vesel de la Săpânța sunt construite din lemn de stejar uscat, sculptat și mai apoi vopsit integral într-un albastru specific, cunoscut drept ”Albastru de Săpânța”. Apoi, după ce acesta s-a uscat, meșterul popular trece la pictarea literelor, a imaginii în relief și a restului decorațiunilor folosind culori vii și vibrante: alb, verde, galben sau roșu.

Cu toate că există  și poze puse, fiecare cruce mai conține pe lângă text și o imagine a răposatului într-un moment relevant al vieții sale de zi cu zi: Femeile torc, țes sau fac pâine în timp ce bărbații se ocupă cu alte treburi pe lângă casă, lucrează câmpul sau conduc tractorul, pentru a da aici doar câteva exemple.

Unul dintre cele mai vizitate locuri din Cimitirul Vesel de la Săpânța este mormântul lui Stan Ioan Pătraș, cel ce a pus piatra de temelie a acestui loc, iar pe crucea lui scrie:

De cu tânăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș,
Să mă ascultați oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.
Câte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit,
Dar bine cât am putut
Orișicine mi-a cerut.
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea

Cimitirul Vesel de la Săpânța, mormântul lui Stan Ioan Pătraș
Cimitirul Vesel de la Săpânța, mormântul lui Stan Ioan Pătraș

Până în momentul de față, în Cimitirul Vesel de la Săpânța s-au adunat peste 800 de cruci iar locul este deschis spre vizitare în fiecare zi între orele 10.00 și 18.00. Pentru copii există o taxă de intrare de doi lei iar pentru adulți una de 4 lei. Pentru poze și filmat vor mai trebui plătite taxe separate.