Datând din primele decade ale secolului al XIV-lea, Cetatea Bologa a fost una din primele fortificații transilvănene și una din ultimele cu donjon circular care se mai păstrează pe aceste meleaguri. Ba mai mult, în jurul zidurilor cetății s-au desfășurat importante evenimente istorice. Chiar din cele mai vechi timpuri ale istoriei romane, aici a existat un castru ale cărui urme mai pot fi văzute și azi. Însă ciudat lucru, deși atât construcția romană cât și cetatea medievală ridicată mai târziu ar trebui să aducă mulți turiști, adevărul este că nu sunt foarte mulți cei, din afara Clujului, care au auzit de Cetatea Bologa.
Atestată documentar pentru prima dată la începutul anilor 1300, Cetatea Bologa era numită în acel prim document ca Sebuswar iar ulterior apare menționată în diferite scrieri ca Sepuswar,Sebeswar, Sebeswar alio nomine Hunyadwar, Castrum regis Sebes, Castrum regis Hunyad sau Sebes Varallya, lucru ce dovedește o oarecare asociere ai ei cu valea Crișului Repede și cu Hedinul, o localitate ce s-a dezvoltat ca vamă și târg local până la a deveni capitala economică a regiunii spre mijlocul Evului Mediu.
Cetatea Bologa și rolul ei în istorie
Motivul principal pentru care Cetatea Bologa a fost ridicată are legătură cu interesele strategice ale regelui Carol Robert de Anjou în relația cu nobilimea transilvăneană rebelă, cu care a și intrat în război între anii 1315 și 1324. Datorită noii cetăți, el a putut nu numai să își deschidă un drum strategic spre inima Transilvaniei dar și să evite vechiul Drum al sării, dominat în bună parte de adversarii săi.
În 1399, Cetatea Bologa este oferită ca dar domnitorului muntean Mircea cel Bătrân, alături de cetatea Branului, în semn de apreciere pentru implicarea sa în lupta împotriva Imperiului Otoman. Însă adevărata importanță a acestei fortificații s-a evidențiat două secole mai târziu când ea a ajuns în centrul luptelor dintre transilvăneni și armata imperială hapsburgică. Iar ulterior, în secolul XVII, ea a devenit din nou un punct strategic în momentul în care forțele otomane au încercat să treacă prin defileul Crișului Repede, fiind respinse de garnizoana staționată în cetate, așa cum s-a întâmplat și ulterior în mai multe rânduri. De fapt, atât de deranjantă s-a dovedit Cetatea Bologa încât în 1669, sultanul de la acea vreme a ordonat distrugerea ei.
Din păcate, în timpul luptelor de eliberare conduse de Francisc Rakoczi al II-lea între 1703 și 1711, Cetatea Bologa a fost aruncată în aer de susținătorii imperiului pentru a nu fi cucerită de adversari. În urma acestui act distructiv, doar turnul principal și o parte din ziduri au rămas în picioare. Iar ma târziu, când în 1910 au încept lucrări parțiale de restaurare ce au vizat doar donjonul, acesta a primit un acoperiș nou, care din păcate s-a distrus datorită lipsei de îngrijire a locului.
