Una dintre cele mai frumoase clădiri din lume, o emblemă a culturii și a muzicii de bună calitate se află chiar în țara noastră, pe teritoriul Bucureștiului. Este vorba despre Ateneul Român, uriașa sală de concerte situată pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu. Edifiicul construit între anii 1886-1888 nu poate să treacă neobservat, impozanta clădire este o îmbinare armonioasă între arhitectura neoclasică și stilul eclectic, întregul proiect fiind realizat după planul arhitectului francez Albert Galleron.
Ateneul are aspectul unui templu ionic, se remarcă prin forma sa circulară, cupola imensă și cele șase coloane frontale și două plasate strategic în lateralele structurii. În jurul marii cupole, săpate în zid, se disting foarte clar numele unor învățați cunoscuți, personalități importante care au contribuit la parcursul armonios al țării noastre. Se remarcă numele lui Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Șincai sau Ion Heliade Rădulescu.
Interiorul este de o complexitate aparte, sala de concerte cu diametrul de 28,50 metri și înălțimea de 16 metri este de o frumusețe rară. Există în total aproximativ 794 de locuri, tocmai pentru ca iubitorii muzicii clasice să poată participa la numeroasele concert de peste an. Deasupra lojilor se întinde Marea frescă, una dintre cele mai importante părți ale construcției, alcătuită dintr-un total de 25 de scene reprezentative din istoria României. Pictorul Costin Petrescu este autorul operei de artă, acesta începe lucrarea în anul 1933, inaugurarea având loc în seara de 26 mai 1939. Același pictor a realizat și mozaicurile exterioare.
Grădina Ateneului este un alt loc deosebit, aceasta nu este dominată doar de spații verzi cu flori multicolore, ci și de statuia lui Mihai Eminescu realizată în bronz de către sculptorul Gheorghe D. Anghel. În trecut, Grădina Ateneului era împodobită cu o sumedenie de busturi ale unor oameni importanți din domeniul culturii, al politicii sau artiști români de mare valoare. Busturile lui Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, cel al lui Ion Ghica, au dispărut subit odată cu instalarea regimului comunist. Din păcate, nici măcar o secțiune din toate acestea nu a fost păstrată, ele fiind distruse complet în perioada comunismului.
La momentul actual, complexul arhitectural de o valoare incontestabilă este intens protejat atât de autoritățile române, cât și de organizațiile străine care au ca scop conservarea în forma actuală a edificiului. Anul 2004 este momentul în care clădirea este inclusă pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO, ca și monument arhitectural cu valoare națională și universală.
Edificiul-simbol al culturii naționale a devenit exopentul arhitectonic și spiritual al întregii națiuni române. Aici au conferențiat mari personalități și savanți ai României, au urcat pe podium mii de soliști și formații, s-au organizat expoziții culturale la care au participat oaspeți și oameni politici din întreaga lume. Ateneul Român este o mândrie pentru întreaga națiune, construcția este apreciată de către turiștii din întreaga lume!
