Palatul Mogoşoaia este un edificiu al României de o încărcătură istorică deosebită. De o valoare incontenstabilă pentru ţara noastră, Palatul Mogoşoaia este situat în localitatea ce-i poartă numele, judeţul Ilfov, Bucureşti. Numele palatului vine de la soţia văduvă a boierului Mogoş, proprietarul terenului pe care a fost construită clădirea. Data exactă a iniţierii construcţiei nu este cunoscută cu precizie, însă Constantin Brâncoveanu a început să cumpere pământ în localitate în anul 1681. Întregul proiect a fost finalizat la data de 20 septembrie 1702, conform înscrierii de pe una dintre laturile palatului.
Palatul Mogoşoaia este de fapt un complex, o curte care adăposteşte palatul în sine, turnul de veghe, bucătăria, casa de oaspeţi, gheţăria, dar şi Biserica “Sfântul Gheorghe” aflată în imediata vecinătate a curţii. Ansamblul este construit lângă lacul Mogoş, în binecunoscutul stil brâncovenesc, un amestec foarte plăcut între elemente arhitectonice veneţiene şi otomane, îmbinate armonios cu stilurile renascentist şi bizantin. Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brîncoveanu timp de aproxativ 120 de ani, după care a devenit proprietatea familiei Bibescu. Acest fapt a fost cauza pentru care clădirea arată puţin diferit faţă de cum a fost construită iniţial.
Aşa cum am menţionat anterior, Palatul Mogoşoaia a fost o adevărată miză mai ales dupa ce familia Brâncoveanu a fost executată la Constantinopol. După acest moment tragic, petrecut în anul 1714, palatul a intrat pe mâinile otomanilor care l-au transformat în han. Domnitorul Ştefan Cantacuzino reuşeşte să-l răscumpere, Palatul Mogoşoaia reintrând în patrimonial familiei Brâncoveanu, mai precis îi revine lui Constantin Brîncoveanu-nepotul. Până la începutul secolului al XIX-lea complexul rămâne în proprietatea familiei, fără existenţa altor incidente.
După numeroase evenimente istorice petrecute în timpul Primului Război Mondial, Palatul Mogoşoaia este aproape distrus de bombardamentele germane, însă familia Bibescu decide să cheltuie aproape toată averea pe renovarea construcţiei. Restaurarea Palatului Mogoşoaia este una anevoioasă şi începe în anul 1912, continuând până în 1935. Astăzi, Palatul Mogoşoaia este un obiectiv turistic foarte vizitat, fapt datorat şi Muzeului de Artă Brâncovenească aflat în incinta edificiului.
Toate anexele Palatului Mogoşoaia sunt deschise vizitelor. Turiştii sunt fascinaţi mai ales de apartamentele familiei princiare aflate în clădirea principală, la etaj. Acestea au fost decorate cu picturi murale ce spun o poveste despre istoria zbuciumată a locurilor. Unele picturi îi înfăţişează chiar pe membrii familiei princiare. Dedesubt, se află camerele de locuit ale servitorilor, urmate la nivelul inferior de o pivniţă.
Serele, spaţiile verzi ce ocupă întreaga curte sunt o oază de linişte, o plimbare prelungită într-un astfel de mediu te încarcă cu energie. Însă lacul Mogoşoaia pare a fi locul preferat al iubitorilor de natură. Priveliştea oferită de apele cristaline ale lacului este una încântătoare.
Muzeul de Artă Brâncovenească se află chiar în incinta Palatului Mogoşoaia şi cuprinde expoziţii cu caracter permanent. Mare parte dintre exponate sunt relicve arhitectonice, în cadrul muzeului mai poate fi admirată şi colecţia de artă comparată Liana şi Dan Nasta.
Biserica “Sfântul Gheorghe” este o construcţie din cărămidă, ctitorită de Constantin Brâncoveanu în anul 1688. Interiorul său, icoanele împărăteşti, dar mai ales pictura ce-l înfăţişează pe Constantin Brâncoveanu alături de fiii săi emoţionează şi atrage numeroşi turişti.
În cadrul Palatului Mogoşoaia au loc o serie de festivaluri şi evenimente de cultură şi istorie. Expoziţii de picture, concerte de muzică, spectacole cu dansuri veneţiene sau piese de teatru sunt doar câteva dintre ele. Tot Palatul Mogoşoaia este şi locul ales de mirii ce doresc ca nunta lor să fie deosebită. Cununia religioasă are loc la Biserica “Sfântul Gheorghe”, urmând ca petrecerea să fie organizată la restaurantele din zonă.
