Turnul înclinat din Pisa este unul dintre cele mai cunoscute monumente din Italia. O clopotniță extraordinar de frumoasă ce a intrat în circuitul turistic tocmai datorită neobișnuitei sale înclinații. Situat în centrul unui set de construcții deosebit de vechi, Turnul din Pisa reprezintă o adevărată bijuterie arhitectonică.
Multă vreme, oamenii de știință și istoricii s-au combătut cu privire la autorul acestei construcții. Inițial s-a crezut că Bonnano Pisano, un cunoscut artist pisan ar fi proiectat aceasta ”campanile”, însă mai târziu s-a descoperit că este mult mai probabil ca Diotislavi să fi desenat primul nivel al turnului din Pisa.
Indiferent de autor, construcția celor șapte nivele din care este compus Turnul din Pisa s-a desfășurat pe etape ce au însumat la final 199 de ani. Mai întâi s-a ridicat ceea ce astăzi este parterul turnului, construcția începând în 1173, într-o perioadă în care orașul se afla într-o perioadă de vârf și prosperitate.
Din păcate, imediat după ridicarea celui de-al doilea nivel, Turnul din Pisa a început să se lase pe o parte, rezultat la unei fundații prea puțin adânci și a solului inegal de moale. Astfel, construcția a fost oprită pentru aproape un secol în condițiile în care Republica Pisa era deja sub presiunea războaielor duse cu alte orașe republică. Totuși, vorba proverbului, tot răul spre bine, căci în timpul în care construcția a luat o pauză, solul a avut suficient timp să se așeze, căci altfel, mai mult ca sigur întregul edificiu s-ar fi dărâmat demult.
Lucrările au fost reluate în anul 1272 sub îndrumarea arhitectului Giovanni di Simone. Ideea sa era ca, de vreme ce turnul este înclinat, următoarele nivele să fie construite cu o latură mai ridicată decât cealaltă, ceea ce a făcut ca Turnul din Pisa să nu mai fie drept că să aibă o axă curbată.
A fost nevoie de încă vreo 50 de ani pentru ca lucrările să fie reluate și ultimul nivel să fie terminat însă camera clopotelor a fost adăugată abia în 1372, adăpostind toate cele șapte clopote, câte unul pentru fiecare notă muzicală.
Există o legendă care spune că însuși Galileo Galilei ar fi urcat în Turnul din Pisa pentru a realiza un experiment. De la înălțimea ultimului etaj, el ar fi aruncat două ghiulele de greutăți diferite pentru a demonstra că viteza de cădere este independentă de masă. Totuși, nimeni nu poate confirma această poveste, relatată doar de secretarul lui Galilei.
Departe de a se prăbuși, Turnul din Pisa a fost într-un real pericol de a fi distrus din alte motive. În al Doilea Război Mondial, germanii au folosit acest edificiu ca post de observație. Trimis să confirme această impoteză, un sergent american a fost atât de impresionat de frumusețea monumentului încât a renunțat la ideea de a ordona un atac de artilerie.
În anii ’90 ai secolului trecut, Turnul din Pisa a intrat într-un amplu proces de reabilitare, lucrându-se în primă fază la consolidarea structurală a clădirii. În plus, gradul său de înclinare a fost redus cu aproape 2 grade astfel încât acum se află la doar 3,99 grade, cu mult mai puțin decât pare în realitate.
