Khai Dinh sau mai corect spus Khải Định a fost unul dintre ultimii împărați ai Vietnamului, asta cu câteva decade bune înainte ca americanii să sufere prima înfrângere militară concretă din istoria lor…dar asta e altă poveste. Important este că mormântul lui Khai Dinh reprezintă o adevărată atracție turistică în Vietnam și azi vă vom prezenta câteva date despre acest loc cu o înfățișare ce amintește de epoca de aur a regilor vietnamezi.
Însă lucrurile nu sunt mereu ceea ce par pentru că acest mausoleu elegant cu aspect de secol XVIII, a fost ridicat de fapt între 1920 și 1931, o perioadă în care populația Vietnamului era foarte săracă iar conducerea țării colabora din plin cu Franța. Dar ce să-i faci, când împăratul vrea un mormânt spectaculos, ce e o majorare cu 30% a taxelor…mai nimic.
Mormântul lui Khai Dinh operă de artă din…beton
Este imposibil să trecem cu vederea contextul în această lucrare a fost realizată iar a spune despre penultimul rege al Vietnamului că a fost profund nepopular este o afirmație insuficientă. În condițiile în care Vietnamul se afla sub suveranitate Franceză iar populația spera tot mai mult la vremurile când țara va fi liberă, Khai Dinh a ales să coopereze strâns cu autoritățile de la Paris și reprezentanții săi. Atât de strâns, de fapt, încât atunci când a vrut să-și construiască un mauzoleu funerar, a cerut voie administratorilor francezi pentru a crește toate taxele cu 30%, bani suplimentari ce ar fi intrat în ridicarea monumentului.
În orice caz, rezultatul final este foarte interesant pentru că îmbină într-un mod surprinzător arhitectura tradițională vietnameză cu elementele pe care regele le-a adus cu sine în 1922 din Franța. Atunci el a vizitat țara apuseană și a rămas atât de impresionat de construcțiile clasice ale secolului XVIII încât și-a dorit să aibă și el ceva similar. La drept vorbind, mormântul lui Khai Dinh a fost probabil cea mai bună idee pe care a avut-o regele vreodată fiindcă majestatea sa s-a stins brusc în 1925, datorită unei tuberculoze agresive.
În urma sa a lăsat un complex maiestuos cu o arhitectură impunătoare (și puțin prea decorat după părearea unor critici), compus din mai multe elemente. Zona principală era Curtea de Onoare, aflată în mijlocul perimetrului dreptunghiular și la care se poate ajunge urcând 127 de trepte. De-a stânga și de-a dreapta intrării, înaintea Curții de Onoare se află două clădiri, iar în partea anterioară a Curții se găsește Pavilionul Stelei încadrat la rându-i de două obeliscuri.
Urcând alte două rânduri de trepte ajungem la o curte mai mică iar în față se află Palatul Thien Dinh, principalul monument de aici. La fel ca și restul construcțiilor de la Mormântul lui Khai Dinh și acest palat este făcut tot din beton armat decorat astfel încât să arate a piatră și cu o arhitectură greu de asimilat, ce amintește aproape în egală măsură de stilul francez renascentist și de modul tradițional de construscție vietnamez.
Desigur, unii ar spune că mormântul lui Khai Dinh este puțin cam…kitch, alții poate îl vor aprecia. Noi ne mulțumim să spunem că este un obiectiv turistic demn de vizitat.
