Undeva nu foarte departe de Fort Bragg se găsește un loc unic, Glass Beach, o plajă unde natura a transformat bătaia de joc a locuitorilor din zonă într-o adevărată minune, șlefuind decenii la rând toate bucățile de sticlă aruncate aici până când acestea s-au transformat în pietricele multicolore ce oferă plajei un aspect minunat, unic atât în California cât și oriunde altundeva în lume.
Ca în multe alte părți ale lumii, începutul de secol XX a prins zona Fort Bragg în plină expansiune. California era locul ideal dacă îți doreai un loc de muncă, îți plăcea căldura și mai ales dacă voiai să îți întemeiezi o casă și o familie. Doar că nu toată lumea înțelegea ce înseamnă noțiunea de ecologie. Așa că majoritatea rezidenților din Fort Bragg își aruncau deșeurile într-o zonă deținută de Union Lumber Company, cam pe unde se află acum Glass Beach. Aici puteai găsi cam orice fel de gunoaie de la sticle sparte la haine, electrocasnice și chiar…mașini.
Glass Beach de la gunoi la comoară
Și tradiția deversării de deșeuri a continuat pe Glass Beach până târziu în anii ’60. Astfel, în 1967, zona a intrat în atenția Direcției de Control a Apelor Statale din California. Și prima măsură luată de această agenție a fost să închidă întreaga arie în așteptarea unor măsuri care să o curețe de toate deșeurile depozitate aici. iar asta s-a întâmplat în mai multe decade de-a lungul următorilor ani, timp în care mai multe campanii de ecologizare și acțiunea necontenită a valurilor a dus la eliminarea majorității gunoaielor.
Ceea ce a rămas în urmă a fost însă mult mai interesant pentru că nici voluntarii și nici apa nu au reușit să recupereze de pe plajă resturile de sticlă. Însă natura avea un plan secret și pentru această problemă. Sub acțiunea fluxului și a refluxului, sticlele și obiectele de ceramică au fost sparte în bucățele mici-mici de tot iar în timp cioburile au fost rotunjite la perfecție astfel că azi plaja este pline de pietricele mici din sticlă colorată.
Între timp, la finele anilor ’90, proprietarul particular al plajei a decis că ea ar trebui reintrodusă în circuitul public dat fiind frumusețea și unicitatea acestui loc. Prin urmare, Glass Beach a intrat într-un proces ce s-a întins pe cinci ani de zile în care zona a fost complet ecologizată iar statul a cumpărat-o și a introdus-o în patrimoniul Parcului Statal MacKerricher. În acest fel, zona a putut fi deschisă tuturor vizitatorilor care au avut în sfârșit acces oficial la acest loc. Asta pentru a nu spune că și înainte vreme erau destui care săreau gardul, dar aceasta este o altă poveste.
Astăzi, Glass Beach a devenit un important obiectiv turistic dar în ciuda abundenței de pietricele de sticlă, colecționarii sunt descurajați să le culeagă. Totuși, nu puțini pleacă cu câte un suvenir, acesta fiind unul dintre motivele pentru care încetul cu încetul plaja pare să își piardă exact acele mici bucățele de sticlă colorată care i-au dat numele.
