Câmpulung Moldovenesc este un oraș măricel, al patrulea ca mărime din județul Suceava. Cu circa 16.000 de locuitori și o locație pusă în valoare de frumusețea naturii, municipiul, care se mândrește cu faptul că se găsește în regiunea istorică Bucovina de Sud, ar putea reprezenta o destinație turistică deosebită pentru cei ce doresc să evadeze, măcar și pentru câteva zile, din marile centre urbane.
România are o caracteristică uimitoare: dacă mergi de la Vest la Est și de la Nord la Sud, descoperi obiceiuri, mentalități și atitudini diferite. Fiecare regiune are propriile tradiții, propria ordine dacă vreți. Iar Bucovina este un loc extraordinar de frumos. Specificul său tradițional, mânăstirile care se găsesc aici și istoria pe care o respiră fiecare loc se poate dovedi uneori pur și simplu copleșitoare.
Câmpulung Moldovenesc este însă un oraș destul de modern, așezat de-a lungul râului Moldova și învecinat în Nord cu Obcina Mestecănișului și Obcina Feredeului iar în Sud cu masivele Rarău și Giumalău. Prin această zonă trec câteva drumuri de acces deosebit de importante, care leagă Moldova de Transilvania: Pasul Mestecăniș, pasul Tihuța dar și drumul spre Maramureș prin Pasul Prislop.
Câmpulung Moldovenesc și povestea haiducului
Legenda spune că aici, pe aceste plaiuri, și-a încercat forțele cu un balaur haiducul Hălăuceanu. Pentru faptul că a înfrânt bestia i s-au iertat toate păcatele și-a câștigat libertatea și dreptul la pământ. Și plecând Hălăucea în căutarea unui loc de casă, a ajuns în locul în care este astăzi orașul exclamând ”O, ce câmp lung!”.
Dar dincolo de legendă, Câmpulung Moldovenesc a avut un rol important în nașterea Moldovei ca stat căci pe aici au trecut primii descălecători veniți din Maramureș: Dragoș Descălecătorul, sau Bogdan I, cel ce a întemeiat Moldova. Însă prima mențiune scrisă despre acest loc apare prin 1411 când într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun se spune că Mânăstirea Moldovița urma să primească satul Vama situat „mai jos de Câmpulung”.
Mai târziu numele a mai apărut și în alte hrisoave și scrieri ale domnitorilor moldoveni, de la Ștefan cel mare la Petru Rareș. Dar după 1774 începe o perioadă sumbră pentru Bucovina odată cu ocupația Austro-Ungară, lungă de aproape două secole. În această perioadă, Câmpulung (și nu numai) devine un centru al luptei naționale pentru independență. Locuitorii de aici s-au considerat mereu români iar dovadă a acestui lucră stau eforturile de obținere a independenței și de unire cu patria mamă.
Astfel la 1 decembrie 1918, Bucovina se alipește necondiționat la România iar Câmpulung Moldovenesc (pe atunci cunoscut doar ca și Câmpulung) devine oraș românesc. Din 1950, localitatea, care înainte era reședința județului Câmpulung, este integrat în regiunea Suceava însă își păstrează importanța locală iar din 1995 este ridicat la rang de municipiu.
Cu toate că zona este cunoscută mai degrabă pentru mânăstirile din Nordul Moldovei, Bucovina ascunde multe alte frumuseți iar Câmpulung Moldovenesc are mai multe obiective care s-ar merita vizitate. Astfel, orașul are cinci biserici istorice: Biserica de lemn cu hramul Nașterii Maicii Domnului, fosta biserică greco-catolică Sf. Dumitru, Biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicată în 1913 și Biserica romano catolică Înălțarea Domnului. În plus, există numeroase clădiri cu valoare arhitecturală deosebită sau care au fost deja integrate în lista monumentelor istorice.
