Peștera Scărișoara este una dintre cele mai cunoscute peşteri de la noi din țară nu numai datorită frumuseților naturale întâlnite aici, ci și pentru că ea ascunde cel mai mare ghețar subteran din România. Acesta este de altfel şi motivul pentru care multă lume folosește pentru acest loc și denumirea de Ghețarul de la Scărișoara. În orice caz, indiferent cum i-am spune locul este unul pe care nu trebuie să îl ratați fie că aveți o pasiune aparte pentru speologie, fie că doriți pur și simplu să descoperiți locuri minunate pe care nu le-ați mai văzut până acum.
Cea mai veche mențiune documentară legată de Peștera Scărișoara apare în 1847 sub semnătura unui anume A. Szirtfi. Mai târziu, prin 1861 și respectiv 1863, apar noi informații, de această dată cu caracter științific, din partea lui K.F. Peters și a lui A. Schmidl. Nu a trecut prea mult timp până când obiectivul a devenit unul de interes pentru oamenii de știință români. Astfel, Alexandru Borza vine să studieze flora și fenologia de pe pereții avenului de la intrarea peșterii iar mai târziu, în 1927, Emil Racoviță se interesează de formațiunile de gheață.
Peștera Scărișoara, o lume preistorică
Peștera face parte dintr-un sistem carstic mai mare: Ghețar – Ocoale – Dobrești și s-a format cel mai probabil în Jurasicul superior, tocmai de aceea numeroși specialiști au venit aici pentru a extrage probe din ghețar, descoperind astfel informații de-a dreptul incredibile legate de clima din ultimii 4000 de ani, de evenimentele majore din această perioadă și obținând (vă vine să credeți sau nu!) chiar și date despre cât de mult aur scoteau dacii din munții Apuseni.
Aventuri în Peștera Scărișoara
Pentru a ajunge în inima peșterii vizitatorii trebuie să treacă mai întâi printr-un aven impresionant a cărui deschidere are peste 60 de metri. De-a lungul său, pe o potecă nu prea largă și urmând niște scări de metal, urmează o coborâre de aproape 50 de metri până la baza avenului. În acest loc, indiferent că este vară sau iarnă, veți găsi mereu un strat consistent de zăpadă.
Peștera în sine are o singură cameră de 700 de metri iar în mijlocul ei se află un imens bloc de gheață vechi de patru milenii. Fața sa superioară formează podeaua iar spre dreapta se deschide zona accesibilă turiștilor cunoscută sub numele de Biserica, un loc unde pot fi admirate numeroase formațiuni de stalagmite.
Peștera Scărişoara are și două spații destinate doar cercetării, respectiv Rezervația Mare și Rezervația Mică. Cea mai adâncă parte este Galeria Coman care se prelungește din Rezervația Mare și coboară la 105 metri adâncime. Este interesant de remarcat că în urmă cu foarte multe mii de ani, Peștera Scărișoara comunica cu o altă peșteră din acest sistem carstic şi anume peștera Pojarul Poliței. Acum însă, cele două sunt separate de câțiva metri de rocă și gheață.
Pentru a intra în Peștera Scărișoara trebuie să ajungeți mai întâi în comuna Garda din valea Arieșului Mare, pe DN 75. Plecând din Garda ajungeți după 1 km la gura Văii Ordancușa. De aici fie o luați pe jos pe traseul turistic de pe Dealul Mununa pe o distanță de 8 km, fie încercați să urmați drumul forestier de pe valea Ordancușei care are o distanță de vreo 18 km.
