Mânăstirea Cernica se află foarte aproape de București. Un drum cu mașina de nici jumătate de oră deschide drumul spre unul dintre cele mai frumoase și mai valoroase lăcașe de cult din această parte de țară. Și să nu credeți că aici vin doar credincioși. Nu, Mânăstirea Cernica este apreciată în egală măsură și de cei ce își doresc o mică evadare din mediul urban căci bătrâna biserică și clădirile ei sunt amplasate într-un superb cadru natural.
Atestată documentar încă de pe la 1608, Mânăstirea Cernica a fost ctitoria vornicului Cernica Știrbei și a soției sale, doamna Chiajna. Însă la ceva ani distanță, asupra acestei zone s-a abătut o teribilă epidemie de ciumă care a ucis majoritatea populației și i-a alungat în munți pe puținii supraviețuitori. Așa se face că aproape 80 de ani, biserica și chiliile mânăstirești au rămas pustii. În jurul lor a crescut o adevărată pădure iar singurii locatari ai mânăstirii au fost în toată această perioadă șerpii, șopârlele și păsările ce se adăposteau aici.
Legenda de la Mânăstirea Cernica
Mânăstirea Cernica ar fi putut avea o poveste foarte tristă și soarta ei ar fi fost să rămână în paragină dacă nu ar fi venit aici Arhimandritul Gheorghe, cel care este considerat de mulți istoriografi bisericești ca fiind al doilea ctitor al acestui lăcaș sfânt. El a refăcut clădirile ruinate, a readunat la un loc monahii care mai trăiau din obștea inițială a mânăstirii și a readus strălucirea acestui loc.
La fel de remarcabilă ca activitatea starețului de la Mânăstirea Cernica este și povestea sa de legendă. Căci se zică că Părintele Gheorghe a ajuns pe aceste meleaguri tocmai de la muntele Athos în urma unui vis în care Sfântul Nicolae îi cerea să-i curățască locașul de fiare sălbatice, aluzie la biserica abandonată de la Cernica.
Doar că părintele nu știa exact unde este această biserică și astfel el a umblat mult pentru a o afla și când în sfârșit a dat de ea, a intrat înăuntru.Aici – zice-se – era un șarpe mare încolăcit pe icoana Sfântului Nicolae. Așa că părintele i-ar fi spus: ”ganu tatii, până acum ai locuit tu aici, iar acum să mi te duci, că avem să locuim noi” și minune, șarpele s-a descolăcit și a plecat singur.
Mânăstirea Cernica este importantă și pentru că aici este îngropat Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Ctitor de biserici și mânăstiri, inițiator al educației copiilor în școli și susținător al construirii de orfelinate, Sfântul Calinic a condus această mânăstire vreme de 32 de ani între 1818 și 1850. Mai târziu el a plecat pe un scaun episcopal la Râmnicu Vâlcea dar s-a întors înapoi ca simplu monah aici pentruy a-și duce ultimii ani de viață.
Pentru a ajunge la Mânăstirea Cernica, trebuie să părăsiți Capitala pe DN3 pe lângă Cora Pantelimon și mai departe spre comuna Pantelimon. Ulterior vă continuați drumul spre Comuna Cernica și imediat pe dreapta veți descoperi mânăstirea. Desigur este bine de ținut cont că duminică, cel puțin, locul este foarte aglomerat.
