New York este un oraș mare și plin de viață dar în afară de Central Park nu prea există multe petice de verdeață. De aceea, proiectul High Line a venit ca o gură de aer proaspăt – la propriu – pentru newyorkezii din Manhattan.
Dar până la a deveni ceea ce este azi, această punte suspendată la câțiva metri înălțime a funcționat inițial ca linie de cale ferată industrială, ce a asigurat transportul bunurilor între diverse fabrici de-a lungul insulei Manhattan.
The High Line între zonă industrială și spațiu de agrement
La jumătatea secolului XIX, municipalitatea din New York a aprobat construirea unei căi ferate în West Side Manhattan. Din păcate însă, lipsa unor semnalizări potrivite și traficul tot mai aglomerat de pe 10th Avenue a dus la apariția unui număr îngrozitor de mare de accidente. Prin urmare, în 1929, municipalitatea a aprobat un plan de îmbunătățire a zonei ce prevedea și construcția High Lane, o cale ferată supraînălțată lungă de 21 de km. Astfel se eliminau nu mai puțin de 105 treceri la nivel cu calea ferată la un cost actualizat de 2 miliarde de dolari.
În mod interesant, noua cale ferată nu urma să treacă pe deasupra bulevardelor ci chiar prin interiorul clădirilor adiacente, oferind posibilitatea unui transport avantajos chiar între sediile diferitelor intreprinderi din zonă: carne, lapte, bunuri finite sau materii prime, toate erau transportate pe High Lane cu mare succes. Totuși, după război, bună parte din transportul de marfă a fost preluat de tiruri, motiv pentru care the High Lane și-a pierdut bună parte din utilitate.
În anii 60, partea cea mai de sud a traseului feroviar, de acum aproape complet nefolosit, a fost demolată. Era vorba de aproape jumătate din traseul original. Iar în restul, se spune că ultimul tren operat pe aici a fost o mică garnitură de trei vagoane și o locomotivă ce transportau curcani înghețați. Era 1980 iar the High Line intrase deja într-o nouă eră.
În acei ani, mulți dintre proprietarii de teren din zonă au încercat fără succes să obțină demolarea structurii în speranța că dispariția acesteia va crește valoarea terenurilor pe care le dețineau. Iar ideea a fost preluată în anii 90 și de primarul Rudy Giuliani care chiar a reușit să convingă întreaga administrație locală să voteze o hotărâre în acest sens. Însă lucrurile s-au schimbat în 1999 atunci când s-a înființat asociația non-profit Friends of the High Line care dorea să creeze aici un spațiu similar cu celebra Promenade Plantée din Paris.
Inițiativa lor s-a bucurat de atâta succes în rândul locuitorilor din oraș încât în 2004, noul primar M. Bloomberg a decis alocarea a 50 de milioane de dolari pentru această idee extrem de promițătoare. Iar după ce un an mai târziu, linia a fost scoasă oficial de pe lista Federal Surface Transportation Board, lucrările au început sub îndrumarea mai multor arhitecți peisagiști, inclusiv unul venit special din Olanda. Și astfel, în iunie 2009, prima porțiune din High Line a fost deschisă pentru public.
Source: Flickr.com, lifeblog79.blogspot.ro
