Impresionantă prin dimensiunile ei, Hagia Sofia a fost și este una dintre cele mai vechi, mai impunătoare și mai pline de istorie așezăminte din lume. A fost pe rand catedrală ortodoxă, basilică catolică, moschee musulmană iar intr-un final, in deceniul trei al secolului trecut s-a transformat în muzeu, martor mut ce începe în sfârșit să își dezvăluie poveștile adunate în cei aproape 1500 de ani de când exista. Însă secolele nu au reușit să știrbească frumusețea bisericii Hagia Sofia, al cărei nume se traduce prin Sfânta Înțelepciune (de la grecescul Ἁγία Σοφία) nume ce a fost preluat în catolicism ca Sancta Sophia sau Sancta Sapientia iar în turca sub forma Ayasofya).
Hagia Sofia a fost ridicată pe locul altor biserici mai vechi, construite de precedenții împărați bizantini, însă autorul construcției actuale a fost Iustinian I care i-a angajat pe Isidor din Milet si pe Antemius din Tralles în calitate de arhitecți pentru a proiecta și realiza o catedrală cu mult mai măreață decât predecesoarele sale. Pentru această sarcină enormă au fost angajați peste 10.000 de oameni și au fost adunate materiale din tot Imperiul Bizantin: coloane de la Templul lui Artemis din Efes, pietre masive de la carierele din Egipt, marmură verde din Thesalia și piatra neagra din zona Bosforului, ajungand ca în doar cinci ani, lăcașul de cult să poată fi inaugurat.
Hagia Sofia între trei stăpâniri
Însă în ciuda amplasării ei în inima Imperiului Bizantin, Hagia Sofia a avut mult de suferit de-a lungul timpului, fiind vandalizata de mai multe ori, afectată de cutremure si mai apoi transformata in bună măsură după uzanțele ritului musulman. Dar una dintre cele mai mari lovituri primite de biserică a avut loc in 1202-1204, atunci când cea de-a patra cruciadă creștină a cucerit Constantinopolul la ordinele dogelui venețian Henricus Dandolo. Atunci au fost furate numeroase relicve creștine: piatra din mormântul Mântuitorului, giulgiul lui Iisus sau moaștele a mai mulți sfinți, toate putând fi găsite acum în alte biserici din Vestul Europei.
Pe 29 mai 1453, Constantinopolul cădea în mâinile otomanilor și odată cu el și Hagia Sofia. Însă în ciuda ororilor ce au avut loc aici în primele zile, sultanul de la acea vreme, Mehmet II, a decis ca biserica să fie reparată și transformată în moschee. Asta a presupus ca toate mozaicurile din interior să fie date jos sau acoperite cu tencuială, iar în locul lor să apară scrieri din coran si alte elemente de simbolistică mulsulmană.
In 1935, primul presedinte al Republicii Turce, Mustafa Kemal Ataturk, a decis ca Hagia Sofia să își găsească în sfârșit liniștea, transformând-o în muzeu. Au fost îndepărate o parte din covoare iar ghipsul ce acoperea unele mozaicuri a fost și el dat jos.
Dupa 1995, World Monuments Watch a inițiat o campanie de renovare pentru că de la acoperiș în jos Hagia Sofia începuse să se resimtă în urma infiltrațiilor de apă. Au fost realizate mai multe etape de renovare iar în momentul de față clădirea a fost redată integral circuitului turistic.
