Transfăgărășanul reprezintă cel mai cunoscut drum montan din România, ce leagă județele Argeș și Sibiu de-a lungul a 152 de km. În ziua de azi ruta este circulabilă în cea mai mare parte a anului, drumul fiind complet asfaltat și destul de ușor accesibil.

Transfăgărășanul, un drum sinuos printre munți
Transfăgărășanul, un drum sinuos printre munți

În general, cel creditat cu ideea de a construi Transfăgărășanul este dictatorul Nicolae Ceaușescu. Totuși adevărul este că ideea unui astfel de drum este cu mult mai veche, poate chiar de la începutul secolului. Au fost realizate în acest sens numeroase schițe și planuri dar, de fiecare dată, problema majoră au fost banii, căci un asemenea traseu este orice altceva decât ușor de construit.

Transfăgărășanul, de la idee la construcție

Transfăgărășanul, peisaje de vis
Transfăgărășanul, peisaje de vis

 Transfăgărășanul a revenit în actualitate după anul 1968 atunci când Uniunea Sovietică a invadat Cehoslovacia. A fost momentul în care s-a constatat nevoia unui drum care să lege provinciile românești. Doar că între timp Ceaușescu a aflat de vechile planuri de construcție despre care vorbeam mai devreme și a decis realizarea unui drum simplu, care să lege centrul și sudul țării, asigurând în același timp și preluarea lemnului din pădurile din munții Făgărașului.

Transfăgărășanul, la drum în inima naturii
Transfăgărășanul, la drum în inima naturii

Lucrările la Transfăgărășan au fost începute spre finele lui 1969. S-a pornit din ambele capete ale traseului iar greul a fost dus de corpul de geniu din cadrul Regimentului 1 Râmnicu Vâlcea și de cei aparținând de Regimentul 52 Alba Iulia. Alături de ei însă au mai lucrat și numeroși civili, aduși aici și plătiți regește pentru acea vreme, cu circa șase mii de lei pe lună.

Transfăgărășanul, drumul este întrerupt din loc în loc de podețe
Transfăgărășanul, drumul este întrerupt din loc în loc de podețe

Doi ani mai târziu, Transfăgărășanul a intrat din nou în atenția lui Ceaușescu care a reimaginat acest traseu, dorind să îi dea statut de drum național, cu două benzi și numeroase atracții pentru amatorii sporturilor de munte. De fapt, dictatorul gândea Transfăgărășanul ca un fel de mega complex de-a lungul căruia să se înșire peste 100 de pârtii de sky, stațiuni și complexe de cazare cu tot luxul aferent. Din păcate, proiectul a fost ”omorât în fașă” deoarece România nu avea atâția bani disponibili și chiar dacă ar fi fost, existau proiecte mai presante ce trebuiau rezolvate.

Transfăgărășanul, dincolo este doar cerul
Transfăgărășanul, dincolo este doar cerul

Altitudinea maximă la care ajunge Transfăgărășanul este de 2042 de metri, nu la fel de înalt ca Transalpina dar oricum pe-aproape. Interesant este însă  că în zonă se mai întâlnește o realizare record: cel mai lung tunel, aflat la cea mai mare altitudine de pe teritoriul țării noastre: tunelul ce taie muntele Paltinul și care 884 de metri lungime, 4,4 metri înălțime și doar 6 lățime.

Transfăgărășanul, rulând cu stil, mașinile celor de la Top Gear
Transfăgărășanul, rulând cu stil, mașinile celor de la Top Gear

În urmă cu câțiva ani, realizatorii britanici de la Top Gear au venit în țara noastră și au testat Transfăgărășanul. Concluzia lor a fost una singură: acest drum, cu curbe sinuoase, ace de păr și peisaje superbe este de departe cel mai frumos din lume.

Transfăgărășanul iarna, îngropat în zăpadă
Transfăgărășanul iarna, îngropat în zăpadă

Dacă vreți să traversați Transfăgărășanul, este bine să țineți minte că în fiecare an, circulația pe anumite tronsoane este deschisă doar între lunile iulie și octombrie deoarece pe timp de iarnă acele zone sunt înzăpezite și nu este rentabil din punct de vedere financiar să fie deschise și curățate.