Grădina botanică din Cluj este nu numai cea mai cunoscută instituție culturală de acest gen din țară ci și cea mai veche având în vedere că primele eforturi pentru înființarea ei datează de mai bine de un secol și jumătate. Iar cât privește oferta expozițională, există cinci sectoare distincte ce pun accentul pe diferitele aspecte ale creșterii plantelor, oferind informații valoroase despre acestea.
Mai mult, o vizită la Grădina botanică din Cluj oferă câteva ore de bucurie și relaxare într-o atmosferă dominată de verdele plantelor din jur.
După cum spuneam, primele eforturi de înființare a unei grădini botanice în Cluj datează din secolul XIX, când pe un teren donat de contele Miko Imre, Societatea Muzeală din Ardeal înființa o mică grădină botanică cu câteva sere. Însă limitările de buget (da, și în acele vremuri banii erau o problemă) au făcut ca mai puțin de un sfert din terenul oferit de Miko să fie efectiv acoperit. În acele vremuri baza expozițională era formată din plante medicinale și din câteva exemplare de plante exotice.
Abia în secolul XX, odata cu venirea ca director a lui Richter Aladar, Grădina botanică din Cluj începe să prindă mai mult contur iar zonele rămase în paragină au fost în bună măsură renovate. Totuși, datorită înființării Institutului de Zoologie pe același teren cu cel al grădinii, apar noi probleme iar Aladar se vede nevoit să ceară guvernului Austro-Ungar o nouă locație pentru instituția sa, astfel încât aceasta să poate exista în continuare.
Grădina Botanică din Cluj, de la zarzavaturi la expoziție
Norocul a făcut ca demersul directorului să primească aviz pozitiv iar noul spațiu să fie cu mult mai bun decât cel vechi, cu o priveliște superbă asupra zonelor înconjurătoare și cu o calitate superioară a pământului, ideală pentru aproape orice fel de plantă. Mai mult, existau deja clădiri administrative și capacități excelente pentru gospodărire. Doar că la puțin timp, Richter a ieșit la pensie iar în timpul Primului Război Mondial, Grădina Botanică din Cluj a ajuns spațiu de cultivare a zarzavaturilor și fructelor pentru spitalele din oraș.
După Marea Unire din 1918, Grădina Botanică din Cluj a ajuns în administrarea Universității Românești (actuala Babeș-Bolyai) iar la conducerea instituției a fost numit profesorul Alexandru Borza. Acesta și-a luat foarte în serios rolul de administrator și a transformat literalmente, în următorii ani, Grădina Botanică din Cluj în cea mai frumoasă instituție de acest gen din țară. Iar dacă până atunci instituția era una dedicată cercetării, din 25 iunie 1925, ea a devenit publică.
Grădina Botanică din Cluj are cinci sectoare distincte: cel ornamental unde există aranjamente sezoniere, cel fitogeografic unde sunt reprezentate Grădina Japoneză și Grădina Romană care ilustrează plantele decorative și de utilitate cultivate de daci și romani în antichitate. De asemenea, sectorul sistematic prezintă o varietate de plante exotice precum și o seră de plante acvatice, în general o floră specifică zonelor calde. Iar la final am lăsat sectorul Economic cu ale sale plante furajere și alimentare precum și cel al Plantelor Medicinale, numele exprimând destul de bine conținutul său.
